L
a ultima întâlnire cu jurnaliştii, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor a rezumat, în cifre, mandatul de 4 ani şi jumătate. În 2016, conducerea administraţiei publice judeţene a preluat 10 proiecte de investiţii, în diferite etape de implementare. Parcul industrial Tileagd, astăzi, recepţionat, era, în urmă cu patru ani, în faza studiului de fezabilitate. Drumul Apusenilor, se afla în fază incipientă, cu un drum forestier, ce trecea exact prin mijlocul obiectivului. Astăzi, porţiunea de drum Remeţi-limită de judeţ Cluj a fost predată, iar termenul de finalizare a proiectului este 2023. În septembrie 2016, Consiliul Judeţean a finalizat proiectul privind înfiinţarea unui centru de pregătire pentru salvatori montani, beneficiind de experienţa elveţiană din St. Gallen, dar 6 drumuri judeţene se aflau în lucru. „În perioada 2016-2020, conducerea Consiliului Judeţean Bihor a iniţiat şi finalizat 24 proiecte de investiţii: proiectul privind reparaţii capitale la noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor (finanţare 5,5 milioane euro asigurată prin Programul Operaţional Regional), scenă rotativă Teatrul Szigligeti-Teatrul Regina Maria (1,02 milioane euro asigurate prin program RO-HU), terminal Aeroport (6,5 milioane euro), lucrări de conectare rutieră Aeroport la DN 79, reabilitarea Muzeului Ady Endre, sistem de supraveghere video Defileu Crişul Repede (proiect iniţiat de consilierul Sebastian Lascu), implementarea sistemului de învăţământ profesional dual după model Kronstadt (Oradea, Ştei, Beiuş, Cadea), achiziţionare echipamente”, a aprecizat preşedintele Consiliului Judeţean Bihor. Prin Agenţia de Dezvoltare Durabilă, Consiliul Judeţean a finanţat sistemul de învăţământ din 9 oraşe şi municipii (Aleşd, Nucet, Valea lui Mihai, Săcueni, Vaşcău, Ştei, Beiuş, Marghita, Salonta), dar şi proiecte de infrastructură.
Există un portofoliu cu 41 proiecte de investiţii
„Avem un portofoliu mare. 41 lucrări vor predau către noul preşedinte când se instalează. Vorbim despre lucrări de o dimensiune impresionantă. Reabilitarea faţadei Filarmonicii se va finaliza în 3 săptămâni, pentru reabilitarea clădirii fostei policlinici de pe strada Republicii nr. 35, ce va servi drept sediu al administraţiei judeţene, s-a dat ordinul de începere a lucrărilor (valoare investiţie peste 24 milioane lei). Proiectul campus şcolar pentru învăţământ special (valoare investiţie peste 78 milioane lei) a trecut de faza fundaţiilor. Muzeul va intra în cea de-a doua etapă de reabilitare, şi proiectul de 14,6 milioane lei (RO-HU) este în desfăşurare, cu lucrări la etajele II şi III. Avem parcul industrial Tămăşeu. Pentru amplasamentul de la Săcueni s-au interesat investitori din Bucureşti şi Ilfov, furnizori pentru fabrica BMW, ce se va construi la Debreţin. Pandemia a amânat acest proiect cu doi ani, dar se va finaliza. S-a semnat contractul de finanţate, în valoare de aproape 7 milioane euro, pentru înfiinţarea parcului ştiinţific şi tehnologic. Reabilitarea cabanei Vadu Crişului (proiect în valoare de 2,5 milioane euro) este în lictaţie, exact ca şi construcţia celor două centre montane în Munţii Apuseni”, a precizat Pásztor Sándor. În ceea ce priveşte proiectul strategic pe sănătate s-au semnat contractele pentru achiziţia de echipamente în spitalele din judeţ şi centrul oncologic. Consiliul Judeţean Bihor a asigurat fondurile necesare construirii bazinelor didactice de înot, a centrelor moderne de transfer călători (s-au semnat contractele de finanţare pentru investiţiile de la Marghita şi Beiuş). S-au asigurat banii pentru centrul sportiv de la Pădurea Neagră, proiect aflat în implementare. S-au contractat SF-urile pentru centurile ocolitoare ale municipiului Marghita şi oraşului Valea lui Mihai (Salonta are deja studiul de fezabilitate şi este în faza expropirierilor). Însă Consiliul Judeţean Bihor a contractat de la Banca Comercială Română, un credit de 50 milioane lei. „Până în acest moment, niciun leu nu a fost cheltuit din acel credit. Banii vor fi folosiţi doar pentru investiţii, în caz de necesitate. Din acei bani nu pot fi plătite salarii”, a spus preşedintele Pásztor.
Investiţii, în cifre
Comparativ cu mandatele 2008-2012 (preşedinte Radu Ţârle) şi 2012-2016 (preşedinte Cornel Popa), ponderea investiţiilor din bugetul judeţului a crescut, în ultimii 4 ani, astfel: de la 9,4% (2008-2012), respectiv 16,6% (2012-2016) la 18,8%. Cheltuielile anuale pe investiţii indică 23.337.000 lei în mandatul Ţârle, 67.881.000 lei în mandatul Popa, şi 73.008.000 lei în actualul mandat. Dacă în mandatul lui Radu Ţârle, în cultură s-a investit, o medie anualuă, de 66.000 lei, în mandatul lui Cornel Popa s-a investit o medie de 1.172.000 lei, iar în mandatul Pásztor, 5.430.000 lei. Cheltuielile pentru investiţii în învăţământ se prezintă astfel: 2008-2012/42.000 lei; 2012-2016/601.000 lei şi 2016-2020/1.041.000 lei. „La cheltuieli pentru investiţii în mediu, în actualul mandat s-a înregistrat o scădere. În mandatul domnului Cornel Popa s-a investit în proiectul SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor). Implementarea s-a finalizat în cele 6 zone ale judeţului, a mai rămas Oradea, care va finaliza în scurt timp. 20,8 milioane lei, aceasta este media anuală a investiţiilor pentru mediu în mandatul 2012-2016. În actualul mandat, media este 18.073.000 lei, iar în mandatul lui Radu Ţârle, 25.000 lei”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Bihor.
News Bihor
The post Noul președinte al Consiliului Județean Bihor va primi spre finalizare, 41 proiecte de investiții appeared first on Agenția News Bihor.