OUG 1/1999 stabileşte că “Starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Instituirea stării de urgenţă este instituită de Constituţia României şi reglementată de OUG 1 din 1999. Starea de urgenţă poate fi instituită pe o perioadă de maximum 30 de zile.

Pe durata stării de urgenţă, instituită în cazul iminenţei producerii ori producerii unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre, gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, sub conducerea nemijlocită a ministrului administraţiei şi internelor şi în coordonarea primului-ministru, informează G4Media.ro.

Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute la art. 3^2, numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea art. 53 din Constituţia României, republicată.

La instituirea stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.

Când este instituită starea de urgenţă, autorităţile pot lua măsuri ca:

– închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgenţă, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum şi supravegherea frontierei pe toată lungimea sa.
– rechiziţionarea de bunuri, potrivit legii
– să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
– să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
– să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
– să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
– să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate
– să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute

Nu este obligatoriu ca toate aceste măsuri să fie luate.

Potriit legii, în termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate.

Guvernul României a făcut precizări pe marginea stării de urgenţă, arătând că “NU toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu”.

Reprezentanţii Guvernului mai spun că “vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Facem apel la responsabilitate și în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal și a măsurilor care pot avea legatura cu motivul pentru care a fost anunțată decizia referitoare la starea de urgență”.

Încă nu s-au făcut comentarii.

Lasă un răspuns, comentariu sau sugestie direct cu contul tău de Facebook, Twitter, Google+

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Close