Atracții turistice în comuna Vadu Crișului

Prima reţea speoturistică, pentru amatorii de ”comori ale adâncurilor”

Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor a creat, în premieră naţională, prima reţea de peşteri speoturistice, permiţând astfel şi turiştilor de rând să le vadă frumuseţile din adâncuri. 

Peşteri unicat

Toate cele zece peşteri care fac parte din reţeaua speoturistică se află pe teritoriul ariei naturale Munţii Pădurea Craiului, aflate în custodia CAPDD Bihor: Peştera Vântului, Bătrânului, Ciur Ponor, Craiului, Doboş, Gălăşeni, Gruieţului, Hârtopul Bonchii, Moanei şi Osoi.

Fiecare este spectaculoasă şi cu trăsături unice, care merită văzute şi cunoscute chiar şi cu celelalte simţuri. De pildă, Peştera Vântului din Şuncuiuş nu este doar cea mai lungă din România (42.165 metri), ci şi străbătută de un curent de aer puternic, care ar putea mişca din loc o persoană mai firavă. De asemenea, Peştera Craiului din Roşia are cea mai mare stalagmită descoperită până acum în România, înaltă de 15 metri şi cu un diametru de 5 metri.

Andrei Acs, ecologist, specialist CAPDD Bihor„Speoturismul este un tip de turism care se face parcurgând peştera cu echipament special, un turism de aventură. Cu sprijinul ghizilor care vor oferi informaţii de specialitate, omul va ieşi din peşteră, sperăm noi, mai conştient de faptul că peştera este un mediu unic, minunat, care trebuie protejat”, explică Andrei Acs (foto), specialistul CAPDD Bihor care a coordonat proiectul de realizare a reţelei de peşteri speoturistice.

Clase de dificultate

Paul Iacobaș, directorul CAPDD BihorDouă din cele zece peşteri – Doboş şi Gruieţ – pot fi vizitate şi de neiniţiaţii care nu au mai coborât niciodată într-o astfel de grotă, având nevoie de un minimum de echipament: cască cu sistem electric de iluminat, cizme de cauciuc şi salopetă. Alte patru au o dificultate medie, fiind adecvate, de pildă, celor care fac şi rafting şi escaladă, deci au o pregătire fizică şi psihică medie: Peştera Bătrânului, Osoi, Moanei şi Gălăşeni.

„Cele mai tari, perla coroanei, care implică mai mult efort şi se parcurg în 6-8 ore, au diverse obstacole subterane, precum râuri sau treceri verticale, sunt Ciur Ponor, Vântului, Craiului şi Hârtopul Bonchii”, spune directorul CAPDD Bihor, Paul Iacobaş (foto).

Pentru că accesul se face doar cu ghizi specializaţi, iar unii vin de la Cluj, vizitarea lor se poate face doar cu programare. Turiştii trebuie să ia legătura cu unul dintre cei 17 operatori turistici (hoteluri şi pensiuni) din Munţii Pădurea Craiului, lista acestora putând fi consultată într-o broşură ce se distribuie pe teritoriul ariei protejate.

Reguli clare

Turiştii care vor să coboare în adâncuri trebuie să mai ştie că accesul are un preţ variabil, în funcţie de echipamentul necesar. Altfel spus, o persoană care vine cu propriile echipamente va plăti 50 de lei, iar una care are nevoie de toate dotările, 200 de lei.

Turiştii nu pot intra în grupuri mai mari de 8 persoane decât în Peştera Vântului, unde se permite accesul simultan a 12 vizitatori, între vizite trebuind să existe o „pauză” de 2 ore deoarece, explică Andrei Acs, „peştera are nevoie de răgaz să elimine dioxidul de carbon rămas în urma grupului precedent”.

Prin acelaşi proiect, finanţat cu fonduri nerambursabile elveţiene, CAPDD a întocmit regulamentele şi planurile de management pentru toate cele zece peşteri, care stabilesc frecvenţa vizitelor şi măsurile pentru conservarea habitatului existente. Pentru că, dincolo de a fi cunoscute, cel mai important e ca aceste frumuseţi din adâncuri să şi dăinuie…

sursa: eBihoreanu.ro

Prima reţea de peşteri speoturistice din România, în Munţii Pădurea Craiului

Luni, 7 august 2017, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (C.A.P.D.D.) Bihor, finalizează proiectul: Prima reţea de peşteri speoturistice din România – model de valorificare durabilă a patrimoniului carstic, proiect cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiei pentru Uniunea Europeană Extinsă. Cu acest prilej sunt lansate public albumul și broșura de promovare a peșterilor speoturistice ”Comori ascunse din Pădurea Craiului” și respectiv ”Călătorie spre centrul Pământului”.

Proiectul, având o valoare totală de 84.300 de franci elveţieni, a avut drept obiectiv realizarea primei reţele de peşteri speoturistice din România, în Munţii Pădurea Craiului.

Andrei Acs, coordonator de proiect

Cooperare transfrontalieră în domeniul turismului între județele Bihor și Békés

În data de 26 Iulie 2017 a fost semnat contractul de cooperare între reprezentanții Agenției de Managemant al Destinației Bihor și Asociația Bihari Tours din Békéscsaba.

Semnarea acestui protocol a validat, de altfel, o primă întâlnire în care reprezentanții organizațiilor din turism s-au pus la masa rotundă și au dezbătut dezvoltarea turismului între cele două județe.

Din partea reprezentanților instituțiilor și organizațiilor din Békés (Ungaria) au participat: Opauszki Zoltán, directorul de Dezvoltare al Consiliului Județean Békés, Gulyás Péter, președintele Asociației de Turism din Békéscsaba, Kocziha Attila, președintele și Veres Zsolt vicepreședintele Asociației Bihari Túrák, Varga Sándor, președintele Asociației Csabai Bihargók și Elizabeth Komlósi Kálmánné Szolosi, fondator și membru al Asociației Túrázz Velünk.

Din partea județului Bihor reprezentanți au fost: Bántó Norbert, director executiv al Agenției de Management al Destinației Bihor și Szabó József, administratorul public al județului Bihor.

În urma discuțiilor, toți participanții au admis că pentru dezvoltarea turismului ar fi oportună o bună colaborare și promovare reciprocă a destinațiilor turistice, atât din Bihor, cât și din Békés, spre exemplu, sub formă de excursii de o zi, deoarece acestea având menirea de a anima oferta turistică în cele două zone de frontieră.

Bántó Norbert, director executiv al Agenției de Management al Destinației Bihor a subliniat faptul că cei mai mulți turiști care practică trekking-ul provin din județul Békés, astfel printr-o bună promovare se înțelege adăugarea în pachetele turistice, a ofertelor speciale de tip trekking pentru destinațiile din județul Bihor.

“Cooperarea reciprocă, este benefică pentru județul Bihor, deoarece va facilita crearea unei legături directe cu asociațiile, agențiile de turism și cu alte entități care se ocupă cu promovarea turismului în Ungaria, în scopul de a promova județul Bihor și de a aduce cât mai mulți turiști pe aceste meleaguri”, a precizat Bántó Norbert.

La semnarea contractului, părțile s-au angajat să furnizeze în timp util și reciproc informații care vor ajuta la promovarea celor două regiuni, să pregătească materiale și publicații în limba maghiară cât și în limba română, și să colecteze date pentru a putea descoperi și îmbunătăți cerințele turistice, astfel încât calitatea serviciilor să crească.

Bántó Norbert, director executiv al Agenției de Management al Destinației Bihor

Reabilitarea Cabanei Vadu Crişului

Consiliul Judeţean a depus spre finanţare un proiect pentru Defileul Crişul Repede, ce are în centru reabilitarea Cabanei, dărăpănate, azi.

Joi i-au votat bugetul, iar vineri l-au depus spre finanţare. Este vorba despre proiectul de reabilitare a Cabanei Vadu Crişului, pentru care Consiliul Judeţean i-a găsit sursă de finanţare programul transfrontalier Ro – Hu. Cabana dărăpănată de azi se află în situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Munţii Pădurea Craiului, fiind situată în imediata apropiere a Peşterii Vadu Crişului şi a spectaculoasei cascade din proximitate.

Consiliul Judeţean este liderul de proiect, parteneri fiind Primăria Vadu Crişului, Centrul de Artii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (custode al sitului Natura 2000) şi Primăria Korossegapati (Ungaria). Din suma totală a proiectului, de 2,5 milioane de euro, Consiliului Judeţean i-ar reveni, pentru Cabană, suma de 1.237.140 de euro, diferenţa revenindu-le în mod inegal celor trei parteneri din proiectul denumit generic PRONATURE. 24.742 de euro reprezintă contribuţia proprie, de 2% pe care CJ Bihor o prefigurează de-acum, în cadrul sumelor eligibile. Rămâne de văzut care va fi suma finală aprobată pentru finanţare, de către autoritatea de management, în condiţiile în care Oradea găzduieşte secretariatul comun al programului Interreg Ro – Hu.

„Evaluarea poate să dureze două-trei luni de zile şi apoi, dacă totul este în regulă, se semnează contractul de finanţare”, ne declară Horia Carţiş, directorul structurii pentru accesare de fonduri europene din CJ Bihor – Direcţia generală de dezvoltare regională, programe și proiecte cu finanțare externă (DGDRPPFE). Proiectul are perioadă de implementare prognozată de 30 de luni.
cabana-vadu-crisului-2

Ideea reabilitării totale a Cabanei Vadu Crişului şi transformarea acesteia într-un centru multifuncţional de informare modern nu este una nouă. „Proiectul este de patru ani de zile, dar atunci încă nu se cunoaşteau sursele de finanţare. De altfel, se regăseşte şi în strategia de dezvoltare a judeţului”, precizează Carţiş.

Reabilitare Cabana Vadu Crisului

Reabilitare Cabana Vadu Crisului

Problema accesului

Prin proiect, Cabana Vadu Crişului va fi reconstruită pe ceea ce există deja, în condiţiile în care, fiind sit Natura 2000, nu se pot emite autorizaţii de construcţie pentru clădiri noi, în zonă. La fel cum nu se pot amenaja nici acces rutier pe drum nou, din cauza zonei de conservare specială. Rămâne doar trenul, cu halta Peştera şi poteca prin pădure, de pe malul Crişului. Şi aceasta din urmă se cere ecologizată, pentru un acces mai facil.

Carţiş este convins că se pot găsi soluţii cu CFR şi cu alţi transportatori feroviari pentru ca accesul feroviar să aibă condiţiile şi frecvenţa necesară. Însă, mai întâi, Cabana, peştera şi cascada se cer asaltate de turişti.

Cabană multifuncţională

Cabana va fi reabilitată (fațadă, interior, acoperiș) și compartimentată astfel încât „să fie create toate spațiile necesare unui centru multifuncțional de protecție a naturii. Cabana va fi dotată cu mobilier si echipamente specifice unui centru de protecție a naturii și va fi dotată cu panouri solare”. Se doreşte ca, o dată transformată, Cabana Vadu Crişului să poată fi folosită de cadrele didactice inclusiv în săptămâna «Şcoala altfel». Carţiş vede Cabana transformată în centru multifuncţional ca punctul de pornire al turistului interesat să exploreze situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului.

Casa Olarului

În cadrul aceluiaşi proiect, Primăria Vadu Crișului va înființa un Centru de promovare al tradițiilor – Casa Olarului. Partenerul Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor şi-a asumat organizarea unei tabere junior ranger, va realiza un film educațional despre sit care fi proiectat în școlile din sit, va organiza ateliere de fotografie în natură cu copii și apoi o expoziție fotografică itinerantă în comunitățile din sit, va implementa un sistem de monitorizare cantitativă și calitativă a fenomenului turistic în Pădurea Craiului și va realiza un plan de management al vizitatorilor în Pădurea Craiului.

Partenerul maghiar Primăria Körösszegapáti va realiza un Centru de informare și management al vizitatorilor pentru situl Natura 2000 Berekböszörmény–Körmösdpusztailegelők şi vor amenaja un drum de acces în sit şi un traseu tematic.

Proiectul va avea și o componentă de promovare și educație ecologică, ce urmează a fi realizată prin organizarea unei activități de promovare a valorilor naturale și a tradițiilor, de pe ambele părți ale frontierei româno-maghiare.

Sursa: http://www.bihon.ro/cabana-vadu-crisului-transformare-de-12-milioane-de-euro/1859893

S-a încheiat și a 49-a ediție a Targului de la Vama Sării 2017

Targul de la Vama Sarii a ajuns la editia a 49-a, fiind unul dintre cele mai longevive manifestari etno-folclorice din judetul Bihor. Numele festivalului de la Vadu Crisului provine din secolele XIII-XV, cand in defileu se vamuia sarea adusa din ocnele Transilvaniei spre Campia Panonica. Și în 2017, plutașii au adus bulgărele de sare pe apele Crisului Repede, ca mai apoi, fiecare, să fie invitați la petrecerea câmpenească organizată pe terenul de fotbal din localitate.