Aquaparcul orădean atrage turiști cât jumătate din populația orașului Oradea

În prima jumătate a acestui an, aquaparcul orădean a reușit să atragă un număr de turiști egal cu jumătate din populația totală a orașului. Un mare succes potrivit directorului Liviu Andrica. Ce nu știm însă este dacă acest boom va continua în anii următori, dacă cei care vizitează aquaparkul pleacă mulțumiți sau nu se vor mai întoarce degrabă.

Încă din capul locului, două sunt problemele care ar trebui rezolvate. Prima ar fi prețul destul de piperat. Taximetristul care ne-a dus la aquaparc s-a mirat când a auzit unde mergem: „Așa de scump și totuși merge lumea!”. Prețul nu este exagerat dar în acei bani ar trebui incluse mai multe facilități. A doua problemă este cea legată de cozile de la intrare.

Luni, 24 iulie 2017, după ora 18, oamenii au avut de așteptat cel puțin jumătate de oră la coadă. Este bine că persoanele cu copii care au sub trei ani au întâietate, dar este inutil dacă despre asta cei care stau la coadă află abia când ajung lângă ghișeu.

Deși erau 6 case la intrare, doar două funcționau. Dacă s-ar dori rezolvarea cozilor, ar putea fi aplicat sistemul de la unele supermarketuri unde, atunci când este mai multă lume, se mai deschide o casă. Câțiva dintre cei care au venit au ales să facă cale întoarsă încă din start, văzând coada. Ce faci însă când ești din Cluj-Napoca de unde directorul Liviu Andrica spune că vin 70% din clienții aquaparcului?

În interior lucrurile stau foarte bine și sunt amenajate inteligent. Bazine sunt pentru toate gusturile și categoriile iar „băieții cu fluierele” își fac bine treaba. Băuturi sunt pentru toate buzunarele (o bere costă în jur de 5 lei), nu ar strica mai multă varietate, iar mâncarea este decentă (din categoria „împinge tava” combinat cu „fast-food”).

Totuși, și la partea de restaurant sunt anumite probleme. Spre exemplu la ora 20 pe raftul cu deserturi mai erau doar prețurile și denumirile prăjiturilor. Domnișoara care se ocupa de vândut spunea că prăjiturile vin într-un număr fix iar când se termină… se termină. Locurile de joacă și bazinele mici pentru copii sunt foarte multe. La magazinul din incintă se pot cumpăra colaci gonflabili iar la etaj este un loc de joacă amenajat special pentru cei mici, asemănător cu cele din oraș.

Coadă și la tobogan

Un punct în minus îl reprezintă modul de funcționare al toboganelor interioare care, cel puțin luni, nu erau puse în valoare așa cum se așteptau clienții. Două erau închise.

Doar cel albastru era funcțional și erau cel puțin 25 de persoane care așteptau pe scări să le vină rândul. De ce să ții închise două tobogane și să lași oamenii să stea jumătate de oră pe scări? Mai ales că jumătatea aceea de oră o plătesc din banii lor.

Peste tot sunt afișe explicite, dar tot rămân lucruri care trebuie aflate de la „băieții cu fluier” care, apropo, sunt foarte amabili. Spre exemplu, apa care se rotește în bazinul Niagara, face pauze din 15 în 15 minute. Despre acest lucru nu scrie niciunde. Este frustrant să stai în apă și să aștepți să se învârtă apa, fără să nu îți poți manageria timpul care, din nou, costă.

Este drept că toate acestea sunt nemulțumiri minore dar este importantă rezolvarea lor dacă se dorește fidelizarea clienților care nu duc lipsă de opțiuni. Comparativ cu Hungarospa Hajdúszoboszló, experiența este diferită. Este greu de spus dacă este mai bine sau mai rău, mai urât sau mai frumos la Oradea.

Este doar o altfel de experiență și, la final, o problemă de gust. Distanța și limba (nu mă refer la potențialii clienți orădeni, ci la cei care vin să se scalde din alte județe), constituie dezavantaje mari pentru Hajdúszoboszló când vine vorba de același tip de servicii.

Mai merită menționat un aspect. În 2013 când orădenii mergeau în grupuri la Hajdúszoboszló pentru că Băile Felix și 1 Mai (ca și acum de altfel) erau „în liga inferioară”, nimeni nu se gândea că Oradea va concura pe acest palier cu renumita localitate maghiară. Astăzi, facilitățile de acolo sunt la un pas distanță. Orădenii ar trebui să profite mai mult de această oportunitate pentru că, deși prețurile nu sunt ca la „ștrandul pensionarilor”, luând în considerare drumul și cazarea, tot este mai ieftin ca la Hajdúszoboszló.

Vasilică Ichim

Lasă un răspuns, comentariu sau sugestie direct cu contul tău de Facebook, Twitter, Google+

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.